Cercetătorii ruşi au anunţat, miercuri, că au descoperit sânge lichid în cadavrul unui mamut lânos extras din solul îngheţat al unei insule din Oceanul Arctic şi consideră că această descoperire măreşte şansele pentru clonarea acestui animal preistoric.
O expediţie organizată la începutul acestei luni de Societatea geografică rusă şi specialişti de la Universitatea federală din nord-est (Iakuţk, Siberia orientală) a permis examinarea cadavrului bine conservat al unei femele de mamut lânos, descoperit în august 2012 în permafrostul de pe Insula Mali Liakhovski din Oceanul Arctic.
Semen Grigoriev, şeful expediţiei, a declarat că animalul a murit la vârsta de 60 de ani într-un interval cuprins în urmă cu circa 10.000 - 15.000 de ani şi consideră că descoperirea este una excepţională.
"În Rusia descoperim mamuţi practic în fiecare an. Însă această expediţie a permis descoperirea pentru prima dată a unei femele într-o stare foarte bună de conservare", a declarat el.
Analizarea cadavrului congelat a permis realizarea unei descoperiri excepţionale: cadavrul conţinea încă ţesuturi musculare bine conservate, dar şi sânge lichid.
"Atunci când am străpus gheaţa de sub vintrele animalului, a început să curgă sânge, foarte închis la culoare. Este cel mai uimitor caz pe care l-am văzut în viaţa mea", a adăugat cercetătorul rus.
"Cum a putut sângele să rămână lichid? Cadavrul nu are mai puţin de 10.000 de ani! Iar ţesuturile musculare erau roşii, de culoarea cărnii proaspete", a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă ruşi atribuie această descoperire condiţiilor excepţionale în care carcasa femelei de mamut a fost conservată timp de milenii.
"A căzut într-o groapă cu apă sau într-o mlaştină, probabil până la jumătatea umărului. Partea din spate a corpului a îngheţat în apă", a spus savantul rus.
Partea superioară a carcasei a fost parţial devorată de prădătorii din epocă.
Extrasă din acea groapă, carcasa a fost transferată într-un loc potrivit pentru a fi conservată - o cavitate în permafrost - în aşteptarea unei noi expediţii, internaţionale, care va avea loc în vara acestui an.
"Această descoperire ne oferă şanse reale să găsim celule vii care vor putea permite realizarea proiectului de clonare a unui mamut", a declarat omul de ştiinţă rus.
Universitatea din Iakuţk a semnat anul trecut un acord cu coreanul Hwang Woo-Suk, un specialist controversat în tehnica clonării, "părintele" primului câine clonat, în 2005, botezat Snuppy.
În cazul în care va avea succes, nucleele unor celule de mamut vor fi transferate în ovule de elefant denucleate, cu scopul de a produce embrioni cu ADN de mamut, care vor fi apoi implantaţi în uterele unor femele de elefanţi asiatici.
O expediţie organizată la începutul acestei luni de Societatea geografică rusă şi specialişti de la Universitatea federală din nord-est (Iakuţk, Siberia orientală) a permis examinarea cadavrului bine conservat al unei femele de mamut lânos, descoperit în august 2012 în permafrostul de pe Insula Mali Liakhovski din Oceanul Arctic.
Semen Grigoriev, şeful expediţiei, a declarat că animalul a murit la vârsta de 60 de ani într-un interval cuprins în urmă cu circa 10.000 - 15.000 de ani şi consideră că descoperirea este una excepţională.
"În Rusia descoperim mamuţi practic în fiecare an. Însă această expediţie a permis descoperirea pentru prima dată a unei femele într-o stare foarte bună de conservare", a declarat el.
Analizarea cadavrului congelat a permis realizarea unei descoperiri excepţionale: cadavrul conţinea încă ţesuturi musculare bine conservate, dar şi sânge lichid.
"Atunci când am străpus gheaţa de sub vintrele animalului, a început să curgă sânge, foarte închis la culoare. Este cel mai uimitor caz pe care l-am văzut în viaţa mea", a adăugat cercetătorul rus.
"Cum a putut sângele să rămână lichid? Cadavrul nu are mai puţin de 10.000 de ani! Iar ţesuturile musculare erau roşii, de culoarea cărnii proaspete", a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă ruşi atribuie această descoperire condiţiilor excepţionale în care carcasa femelei de mamut a fost conservată timp de milenii.
"A căzut într-o groapă cu apă sau într-o mlaştină, probabil până la jumătatea umărului. Partea din spate a corpului a îngheţat în apă", a spus savantul rus.
Partea superioară a carcasei a fost parţial devorată de prădătorii din epocă.
Extrasă din acea groapă, carcasa a fost transferată într-un loc potrivit pentru a fi conservată - o cavitate în permafrost - în aşteptarea unei noi expediţii, internaţionale, care va avea loc în vara acestui an.
"Această descoperire ne oferă şanse reale să găsim celule vii care vor putea permite realizarea proiectului de clonare a unui mamut", a declarat omul de ştiinţă rus.
Universitatea din Iakuţk a semnat anul trecut un acord cu coreanul Hwang Woo-Suk, un specialist controversat în tehnica clonării, "părintele" primului câine clonat, în 2005, botezat Snuppy.
În cazul în care va avea succes, nucleele unor celule de mamut vor fi transferate în ovule de elefant denucleate, cu scopul de a produce embrioni cu ADN de mamut, care vor fi apoi implantaţi în uterele unor femele de elefanţi asiatici.