O pădure submarină de chiparoşi veche de 50.000 de ani a fost descoperită recent în apropiere de regiunea de coastă a statului american Alabama.
Descoperirea a fost făcută de câţiva scafandri în urmă cu câţiva ani, însă aceştia au preferat să nu facă public acest fapt, pentru a evita degradarea zonei şi chiar jefuirea pădurii, informează maxisciences.com.
Acea pădure virgină se află la o adâncime de aproximativ 20 de metri în largul coastelor statului american Alabama.
Ben Raines, unul dintre acei scafandri, director al fundaţiei non-profit Weeks Bay, care studiază flora din zona estuarelor americane, a decis de curând să informeze lumea întreagă în legătură cu existenţa acelei păduri subacvatice.
Potrivit declaraţiilor sale, este vorba de o pădure de chiparoşi de Louisiana (Taxodium distichum), aflaţi sub nivelul mării, la câţiva kilometri de Mobile, al treilea oraş ca mărime din statul Alabama. Pădurea se întinde pe o distanţă de 800 de metri.
Elementul care i-a surprins pe cercetătorii americani este gradul încă bun de conservare al unora dintre rădăcinile arborilor subacvatici. Pădurea este îngropată în prezent sub un strat de sedimente oceanice, însă, potrivit lui Ben Raines, chiparoşii din această formaţiune vegetală, odată tăiaţi, prezintă încă sevă proaspătă.
Uraganul Katrina din 2005 este evenimentul care a permis descoperirea pădurii, în 2006, de un scafandru care remarcase o activitate considerabilă în acea zonă care atrăgea un număr mare de specii marine. Unul dintre prietenii lui i-a relatat acest fapt lui Ben Raines, fără a-i comunica însă locul exact în care se află pădurea subacvatică, temându-se ca informaţia să nu ajungă apoi în presa naţională. Abia în 2012 Ben Raines a ajuns în acea zonă, pe care a descris-o pentru publicaţia LiveScience ca fiind "o lume feerică".
Ben Raines a făcut apel la mai mulţi oameni de ştiinţă, printre care dendrologul Grant Harley şi geografa Kristine Delong, care au realizat o serie de analize ştiinţifice în pădurea scufundată. Două eşantioane de chiparos au permis cercetătorilor să afle vârsta acelei păduri: aceasta datează de peste 50.000 de ani.
Inelele de creştere ale arborilor studiaţi de cercetători ar putea să ofere astfel o serie de informaţii utile despre climatul din Golful Mexic, în urmă cu mii de ani, într-o perioadă în care statul Wisconsin traversa o perioadă glaciară. Anumite tulpini ajung astăzi până la diametre de peste doi metri.
Zona reprezintă un ecosistem bogat, însă zilele pădurii subacvatice par a fi numărate. Într-adevăr, ansamblul este constituit dintr-un recif, în care numeroase specii de peşti, plancton, anemone şi crustacee "sapă" rădăcinile arborilor. Din această cauză, experţii estimează că, peste zece ani, trunchiurile chiparoşilor ar putea prezenta atât de multe orificii, încât întreaga pădure ar putea să dispară.
Descoperirea a fost făcută de câţiva scafandri în urmă cu câţiva ani, însă aceştia au preferat să nu facă public acest fapt, pentru a evita degradarea zonei şi chiar jefuirea pădurii, informează maxisciences.com.
Acea pădure virgină se află la o adâncime de aproximativ 20 de metri în largul coastelor statului american Alabama.
Ben Raines, unul dintre acei scafandri, director al fundaţiei non-profit Weeks Bay, care studiază flora din zona estuarelor americane, a decis de curând să informeze lumea întreagă în legătură cu existenţa acelei păduri subacvatice.
Potrivit declaraţiilor sale, este vorba de o pădure de chiparoşi de Louisiana (Taxodium distichum), aflaţi sub nivelul mării, la câţiva kilometri de Mobile, al treilea oraş ca mărime din statul Alabama. Pădurea se întinde pe o distanţă de 800 de metri.
Elementul care i-a surprins pe cercetătorii americani este gradul încă bun de conservare al unora dintre rădăcinile arborilor subacvatici. Pădurea este îngropată în prezent sub un strat de sedimente oceanice, însă, potrivit lui Ben Raines, chiparoşii din această formaţiune vegetală, odată tăiaţi, prezintă încă sevă proaspătă.
Uraganul Katrina din 2005 este evenimentul care a permis descoperirea pădurii, în 2006, de un scafandru care remarcase o activitate considerabilă în acea zonă care atrăgea un număr mare de specii marine. Unul dintre prietenii lui i-a relatat acest fapt lui Ben Raines, fără a-i comunica însă locul exact în care se află pădurea subacvatică, temându-se ca informaţia să nu ajungă apoi în presa naţională. Abia în 2012 Ben Raines a ajuns în acea zonă, pe care a descris-o pentru publicaţia LiveScience ca fiind "o lume feerică".
Ben Raines a făcut apel la mai mulţi oameni de ştiinţă, printre care dendrologul Grant Harley şi geografa Kristine Delong, care au realizat o serie de analize ştiinţifice în pădurea scufundată. Două eşantioane de chiparos au permis cercetătorilor să afle vârsta acelei păduri: aceasta datează de peste 50.000 de ani.
Inelele de creştere ale arborilor studiaţi de cercetători ar putea să ofere astfel o serie de informaţii utile despre climatul din Golful Mexic, în urmă cu mii de ani, într-o perioadă în care statul Wisconsin traversa o perioadă glaciară. Anumite tulpini ajung astăzi până la diametre de peste doi metri.
Zona reprezintă un ecosistem bogat, însă zilele pădurii subacvatice par a fi numărate. Într-adevăr, ansamblul este constituit dintr-un recif, în care numeroase specii de peşti, plancton, anemone şi crustacee "sapă" rădăcinile arborilor. Din această cauză, experţii estimează că, peste zece ani, trunchiurile chiparoşilor ar putea prezenta atât de multe orificii, încât întreaga pădure ar putea să dispară.